Faza de acumulare zonei Ceahlau si s-a incheiat cu depunerea conglomeratelor, roci care dau temeinicia Ceahlaului. Spre sfarsitul perioadei cretacice si la inceput de era neozoica, se vor inalta rocile situate la est de Ceahlau, in timp ce apele marii se vor retrage spre rasarit si, cu incetul va disparea albia geologica in care s-a plamadit muntele. Cercetatorii spun ca, la sfarsit de era tertiara, Ceahlaul exista aproape ca cel de astazi. Morfologic, relieful s-a constituit in doua nivele: etajul inferior ce ocupa cea mai mare parte a masivului si care se mentine la o altitudine de 1000 – 1300 m, format di roci cugranulatie mai fina, mai slabe, sedimentate in perioada linistita a marii cretacice care se inalta cu 500 – 600 m, urmate de abrupturile stancoase ale nivelului superior, bine cimentate in betonul natural al conglomeratelor. Culmea principala are forma unui platou spre care se indreapta culmile secundare din jurul muntelui. Ca semn al echilibrului si maretiei, Ceahlaul si-a prelungit din aceasta culme coroana de steiuri, careia oamenii i-au spus Toaca, alaturi de care se reazama turnul Panaghiei. Pe linia nord – sud, din Piatra Lata, unde platoul este ingust pana la Ocolasul Mare, unde atinge latimea maxima, culmea masoara aproape 6 km. In sud, sub abruptul Ocolasului Mare se desfasoara treapta Ocolasului Mic, cea mai spectaculoasa zona din intreg masivul. Deci, totalitatea muntelui este opera marii, in timp ce amanuntele din relieful muntelui sunt opera eroziunii apelor curgatoare, vantului, deferentelor de temperatura s.a.

I s t o r i c

Ceahlaul si-a adunat sub ape rocile din care s-a plamadit. Oamenii de stiinta au stabilit ca la inceputul perioadei cretacice, pe locul Carapatilor Rasariteni se intindea o mare - marea carpatica - avand spre est un tarm variat si accidentat, iar spre vest un numar de insule formate din roci mai vechi. Bazinul acestei mari carpatice trece prin accentuate miscari tectonice care il formeaza si ca urmare se inalta spre vest un relief insular. Astfel eroziunea s-a intensificat si a facut sa se transporte mari cantitati de nisipuri, bolovanisuri si pietrisuri, care vor constitui „stratele de Ceahlau".