Trasee

Cabana Izvorul Muntelui (797 m alt.), situata la confluenta pârâului Maicilor cu pârâul Izvorul Muntelui, este punctul de plecare în traseul 2. Pentru început se traverseaza o zona împadurita, într-un urcus usor si foarte curând se intersecteaza soseaua modernizata DJ 155F. De aici se continua traseul spre punctul "La Arsuri". Se recomanda ca din aceasta intersectie sa se continue urcusul pe drumul modernizat spre Curmatura Lutul Rosu (1015 m alt.). În câteva locuri de pe sosea se deschide o frumoasa panorama spre vârful Toaca si stânca Panaghia. Din Curmatura Lutul Rosu, continuând tot pe sosea, dupa aproximativ 700 m se ajunge la intersectia cu pârâul Izvorul Alb. De aici se desprinde spre dreapta un drum forestier care coboara spre satele Izvorul Alb si Secu.

În Masivul Ceahlau sunt delimitate, pentru uzul turistilor, 7 trasee montane marcate.

Cabana Izvorul Muntelui - Curmatura Lutu Rosu - Rachitis - Piatra cu Apa - Detunate - Cabana Dochia

Trasee turistice marcate din Masivul Ceahlau

T R A S E U L 2

T R A S E U L 3

T R A S E U L 4

T R A S E U L 5

T R A S E U L 6

T R A S E U L 7

Comuna Bicazul Ardelean - Telec - Curmatura Scaune - Jgheabul lui Voda - cabana Dochia

Satul Neagra - Piciorul Negrei - Poiana Varatec - Poiana Maicilor - Ocolasul Mic - Cabana Dochia

Statiunea Durau - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Saiusului - Cabana Dochia

Statiunea Durau - Cabana Fântânele - Piatra Lata - Panaghia - sub Vârful Toaca - Cabana Dochia

T R A S E U L 1

Marcaj: banda albastra Diferenta de nivel: 953 m Timp de parcurs: 3h - 3h 30'

Informatii despre traseu

Detalii

Cabana Izvorul Muntelui (797 m alt.) reprezinta punctul de plecare pentru trei trasee turistice spre cabana Dochia. Traseul spre Curmatura Lutu Rosu, cel mai utilizat de turisti, este practicabil atât vara cât si iarna. Se pleaca de la cabana si se urmeaza poteca prin padure, pe malul stâng al pârâului Izvorul Muntelui, într-un urcus relativ usor. Dupa ce se traverseaza soseaua asfaltata, se continua traseul marcat pâna într-un punct unde sunt instalate o banca si o masa de metal. Acest loc se numeste "La Arsuri" si este situat la aproximativ 200 m de Curmatura Lutu Rosu, la altitudinea de 1015 m.

De "La Arsuri" poteca îsi schimba directia spre stânga si începe sa urce pe Culmea Rachitis. Dupa câteva serpentine, drumul continua în lungul coastei, panta se accentueaza, devenind din ce în ce mai dificila. Dupa aproximativ 45 de minute, la marginea unei raristi de padure întâlnim amenajat un loc de popas.

De la locul de popas, printre copacii rari, se deschide o priveliste spre valea Izvorul Muntelui, o portiune din Piatra Lata din Ghedeon, iar mai departe se vad tancurile din Ocolasul Mare. Continuând ascensiunea se ajunge pe celalalt versant, de unde se pot admira vârful Toaca si Panaghia, iar în vale se vad Piciorul Sihastrului si valea Izvorul Alb. Poteca continua când pe curba de nivel, când în serpentine, de o parte si de alta a Culmei Rachitisului. La un moment dat se întâlneste un panou ce avertizeaza ca s-a ajuns în perimetrul denumit "Polita cu Crini", declarat rezervatie stiintifica înca din anul 1941.

Dupa Polita cu Crini traseul se continua pe curba de nivel, printre blocuri mari de calcar. În aproximativ 10 min. se iese, printr-o poiana mica, la baza Turnului Rachitis, unde este amenajat si loc de popas cu banci si mese din metal. Întreaga poiana este dominata de un bloc masiv de calcar, numit "Piatra cu Apa".

Poteca marcata continua prin padurea de molid, din loc în loc ocolind pereti mici alcatuiti din conglomerate. Pe parcursul traseului pot fi întâlnite plante ocrotite, precum ciubotica cucului (Primula leucophylla) si omagul (Aconitum toxicum). Dupa câteva serpentine, într-un urcus tot mai dur, se ajunge deasupra unui perete abrupt, de unde se poate vedea valea Izvorul Muntelui, Turnul Rachitis si abrupturile din Ocolasul Mare. De aici, în scurt timp, traseul marcat duce la baza unui grup stâncos denumit "Detunatele".

De sub Detunate, se urca usor câteva serpentine. Pe ultima portiune a traseului se traverseaza o zona cu jnepenis si molizi, apoi se urca prin "jgheabul cabanei" si se ajunge direct în fata cabanei Dochia. În timpul iernii si primaverii, pentru evitarea avalanselor ce pot apare pe ultima portiune a traseului, acesta este deviat prin partea dreapta, pe o poteca marcata cu stâlpi de orientare.

Din fata Cabanei Dochia se deschide o panorama deosebita spre Culmea Rachitis, valea Izvorul Muntelui si Ocolasul Mare.

Inapoi

T R A S E U L 2

Cabana Izvorul Muntelui - Stânca Dochiei - Santinela - Jgheabul cu Hotar - Cabana Dochia

Marcaj: triunghi albastru Diferenta de nivel: 980 m Timp de parcurs: 3h 30' - 4h

Informatii despre traseu

La podul din beton peste pârâul Izvorul Alb începe drumul forestier pe care se continua traseul marcat cu triunghi albastru, în amonte, pe firul vaii. Padurea formeaza o adevarata bolta de frunzis, pe sub care te strecori însotit tot timpul de apele limpezi ale pârâului. Urcusul este domol si dupa ce se trece de o streasina de calcar, sub care te poti adaposti în caz de ploaie, se ajunge într-un luminis în care strajuie o stânca mare, impresionanta, înconjurata de stânci mai mici de culoare alb-cenusiu, stânca Dochiei. Izvorul de sub ea este una dintre obârsiile Izvorului Alb.

Dupa ce trecem de stânca Dochiei, poteca devine tot mai anevoioasa, padurea se rareste si ajungem în poiana "La Izvoare".

De sub abrupturile vârfului Toaca pleaca doua jgheaburi: "Jgheabul cu Hotar" si "Jgheabul Mare". Ele se întâlnesc în aceasta poiana. Traseul continua prin partea dreapta a Jgheabului cu Hotar, pâna când se ajunge la baza unor pereti abrupti. Natura a sculptat în acesti pereti o forma asemanatoare unui vultur cu aripile întinse si pe care localnicii au numit-o "Vulturul lui Traian". Dupa aproximativ 10 minute parcurse prin padurea deasa, se intra efectiv în Jgheabul cu Hotar.

Peretii se apropie mult, formând un culoar strâmt, cu o panta accentuata; la iesire, jgheabul se largeste ca o pâlnie si se ajunge într-o zona cu jnepeni si blocuri mari de piatra. Intrarea în jgheab este strajuita de o stânca înalta: "Santinela". Poteca coteste la stânga, urcusul devine tot mai greu printre jnepeni; printre ei, din loc în loc, se zaresc stâlpii indicatori. Traseul iese apoi pe platoul Detunatelor, ocoleste prin stânga vârful Lespezi (1805 m alt.), dupa care în scurt timp se ajunge la cabana Dochia.

T R A S E U L 3

Inapoi

Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Claile lui Miron - Ocolasul Mic - Cabana Dochia

Marcaj: banda rosie Diferenta de nivel: 950 m Timp de parcurs: 4h - 4h 30'

Informatii despre traseu

De la cabana Izvorul Muntelui se poate alege a treia varianta de traseu, prin Poiana Maicilor, Ocolasul Mic, cabana Dochia. Traseul este mai lung decât traseele 1 si 2, dar are un caracter turistic deosebit, fiind recomandat în anotimpurile de vara si toamna. Din fata cabanei se traverseaza pe sosea pârâul Izvorul Muntelui si se începe un urcus domol prin padurea de fag si molid. Traseul se desfasoara pe malul stâng al pârâului Maicilor, având la dreapta Piciorul Scurt si în stânga Piciorul Maicilor.

Dupa aproape o ora de mers, poteca traverseaza "Jgheabul Armenilor" ce coboara din Ocolasul Mic. De aici drumul continua în lungul coastei Piciorului Maicilor, formând câteva serpentine, iar pe ultima portiune devine drept, iesind în Poiana Maicilor. Dupa câteva minute de urcus se ajunge la liziera din nord-vest, unde se întâlnesc trei marcaje turistice: banda rosie, cruce albastra si punct rosu. Din acest loc se poate admira Poiana Maicilor, o poiana larga, orientata de la nord-est spre sud-vest. În aceasta poiana se afla stâna Tutuienilor, o stâna ce înca mai este folosita an de an. Atras de stânile risipite prin poienile din jurul Ceahlaului sau aflat în cautare de hrana, ne putem întâlni cu un animal de prada devenit, datorita vânarii sale excesive, din ce în ce mai rar în padurile din Carpati: lupul.

Din Poiana Maicilor (1326 m alt.) se deschide o panorama spre zona înalta - "Turnul lui Butu", "Claile lui Miron" si spectaculosul abrupt al Ocolasului Mic. Destul de des, prin Poiana Maicilor trec ciurde de mistreti în cautare de hrana.

Din Poiana Maicilor traseul continua pe coama Piciorului Maicilor. Marcajul cruce albastra al traseului 6 se alatura traseului nostru pâna la cabana Dochia. Dupa un urcus greu se ajunge sub Turnul lui Butu, situat în stânga, iar în fata printre molizi apare silueta Clailor lui Miron. Traseul se continua pe o brâna numita "La Strunga" si patrunde într-un jgheab din care se înalta o stânca de conglomerat, punct de atractie pentru cataratori.

Serpentine scurte traverseaza acest jgheab si, dupa ce se trece printr-o zona cu jnepenis, se iese în golul alpin al Ocolasului Mic. Efortul este rasplatit de panorama oferita de peretii verticali din Ocolasul Mare; spre nord se vede vârful Toaca.

Primavara si vara terasa de pe Ocolasul Mic este presarata cu multe flori, printre ele întâlnindu-se floarea de colt si, mai rar, sângele voinicului.

Lasând în urma Turnul lui Butu, se traverseaza treapta inferioara a platoului Masivului Ceahlau. În fata, spre nord, se vad abrupturile Ocolasului Mare din care s-au desprins stânci mari, cu aspect de turnuri. Treapta intermediara din abruptul Ocolasului Mare a fost modelata de agentii externi dând nastere "Coloanei Dorice".

De o parte si de alta a potecii stau încremenite mici stânci calcaroase, albe, care vin în contrast puternic cu peisajul din jur. Lânga poteca se afla un izvor unde este amenajat un loc de popas.

De la popas poteca marcata urca usor prin padure. Traseul urmareste curba de nivel si printre copaci se zaresc Piatra Lata din Ghedeon si Culmea Rachitis. Dupa depasirea unei zone de grohotis aflata deasupra Fundului Ghedeonului, începe un urcus usor si în câteva minute se iese pe Piatra Lata din Ghedeon. De aici poteca serpuieste printre jnepeni, la marginea platoului si dupa ce se trece de Piatra Lata se ajunge pe o sa. Aici s-a amenajat un spatiu special pentru campare, împrejmuit cu gard si prevazut cu toaleta. Amplasarea corturilor în aria protejata Masivul Ceahlau se face numai în acest perimetru amenajat. De lânga Piatra Lata se vede cabana Dochia, punctul final al acestui traseu.

Inapoi

T R A S E U L 4

Marcaj: banda rosie Diferenta de nivel: 1070 m Timp de parcurs: 3h - 3h 30'

Informatii despre traseu

Traseul începe din statiunea turistica Durau. De aici se deschide o frumoasa priveliste spre zona înalta a Masivului Ceahlau, dominata de vârful Toaca (1900 m), stânca Panaghia si Piatra Ciobanului. Poteca marcata cu banda rosie este una dintre primele cai de acces spre înaltimile muntelui, amenajata înca din anul 1835. Cararea urmeaza traseul initial, prin Poiana Fântânele, Piatra Lata, stânca Panaghia, cabana Dochia. Din centrul statiunii Durau se urca usor pe piciorul dintre pârâul Fântânii si pârâul Nican, printr-o padure de molid si fag. Pe aceasta portiune se traverseaza câteva poieni mici, în care se pot remarca bulbucii (Trollius europaeus).

Dupa 10-15 minute se intersecteaza drumul judetean 155F care face legatura între statiunea Durau si cabana Izvorul Muntelui. Traseul continua prin padure, la început pe o panta mai domoala, ajungând pe ultima portiune tot mai greoi. Astfel, dupa aproximativ o ora de mers, timp în care se urca o diferenta de nivel de 400 m, se ajunge în sfârsit la cabana Fântânele, situata în poiana cu acelasi nume. La marginea inferioara a poienii se afla câteva dintre izvoarele care au debitul cel mai mare din Ceahlau.

Cabana Fântânele este asezata sub o creasta împadurita: Chica Fântânele. Este o cabana moderna, bine amenajata, amplasata chiar pe locul unde se gasea vechiul refugiu ridicat în secolul trecut. De pe terasa cabanei se deschide o priveliste deosebita spre zona înalta a Ceahlaului, spre statiunea Durau, Obcina Boistea, Muntii Bistritei si valea pârâului Schit.

De la cabana, traseul marcat cu banda rosie continua printr-o padure de brazi, într-un urcus domol de-a lungul culmei Fântânele, pâna la locul numit "La Morminte". De aici urcusul devine tot mai greu, prin padure, pâna se ajunge într-o zona deschisa - Curmatura Piatra Lata - dominata de un monolit din conglomerat denumit "Caciula Dorobantului". De la Piatra Lata se vad lacul de acumulare Izvorul Muntelui, statiunea Durau si valea pârâului Schit. În dreapta potecii se observa trei tancuri stâncoase ce poarta numele de "Pietrele lui Baciu".

Poteca marcata urmeaza o panta domoala pâna la baza stâncii Panaghia, ce se înalta cu mai mult de 70 m deasupra platoului. Pe versantul nordic, de sub Panaghia, porneste pâna jos în Durau jgheabul cu acelasi nume. În partea sudica a versantului coboara alt jgheab - "Jgheabul Mare" - care duce pâna jos, la stânca Dochiei. De la baza stâncii Panaghia poteca traverseaza, pe curba de nivel, versantul estic al vârfului Toaca. Spre stânga perspectiva ramâne deschisa spre lacul de acumulare Izvorul Muntelui si, mai departe, spre muntii Stânisoarei.

Dupa ce se depaseste în scurt timp baza vârfului Toaca, ni se deschide o panorama impresionanta spre platoul central si pâna la Ocolasul Mare. Pe vârful Toaca este instalat un observator meteorologic. De aici se poate admira, în zilele senine, maretia Masivului Ceahlau si a muntilor mai mici din jur.

De la baza piramidei vârfului Toaca poteca se continua pe platou, printre jnepeni si stânci izolate, pâna la vârful Lespezi (1805 m). În spate a ramas vârful Toaca si spre vest Piatra Ciobanului. De pe vârful Lespezi mai sunt 200 m de poteca marcata pâna la cabana Dochia, punctul final al traseului.

Inapoi

T R A S E U L 5

Marcaj: cruce rosie Diferenta de nivel: 1020 m Timp de parcurs: 4h 30' - 5h

Informatii despre traseu

Este un traseu istoric, facând parte dintre primele sapte trasee marcate în Masivul Ceahlau. În anul 1936 este marcat cu semnul cruce rosie pe fond alb, semnul pastrându- se pâna în prezent. Aceasta poteca a fost strabatura de Alexandru Vlahuta, cel care ne-a lasat o frumoasa descriere a acestei zone.

Traseul turistic, denumit si "traseul Duruitoarei", începe în fata hotelului "Bistrita" din statiunea Durau. Dupa ce se traverseaza un pod de beton peste un pârâu mic, se coboara în "Poiana Cailor". În aceasta poiana este amenajata o pârtie unde iarna se poate practica schiul. Traseul continua într-un urcus usor pe lânga liziera din stânga poienii, paralel cu o mica vale, dupa care se intra în padure. Poienile si marginile padurii reprezinta importante locuri de adapost pentru diferite animale.

Din partea superioara a poienii se poate admira o imagine de ansamblu a statiunii Durau, cabanele si hotelurile din aceasta statiune oferind turistilor conditii optime de cazare si masa.

Poteca continua paralel cu pârâul lui Bucur, prin padurea de molid si fag. Pe trunchiurile copacilor se pot vedea uneori diferite specii de ciocanitori.

Traseul traverseaza soseaua asfaltata dintre statiunea Durau si cabana Izvorul Muntelui, dupa care panta se accentueaza usor înainte de a ajunge la "Poiana Viezuri". În poiana, la altitudinea de 1195 m, traseul se intersecteaza cu poteca turistica marcaj triunghi galben ce vine de la cabana Fântânele, unde se poate ajunge în mai putin de o ora.

Din aceasta poiana, poteca se orienteaza spre sud-vest, continuând aproape pe curba de nivel. Dupa 15 minute, timp în care se trece printr-o zona defrisata, se ajunge lânga un izvor de unde se vede spre nord Obcina Boistea si muntii Bistritei. Poteca se strecoara anevoios printre blocuri mari de conglomerate desprinse din abrupturile Pietrei Ciobanului si Toaca, cu foarte mult timp în urma. Pe aceste stânci, datorita umezelii ridicate, au pus stapânire muschii, lichenii si alte plante.

Pâna în albia pârâului Rupturi se traverseaza descendent mai multe vai mici, iar pe malul drept al pârâului se intersecteaza traseul marcat cu cruce albastra. Ambele trasee continua în amonte, printre bolovani si copaci uscati. Din ce în ce mai puternic se aude zgomotul produs de cascada "Duruitoarea". Aici a fost amenajat un loc de popas.

Traseul continua prin stânga cascadei, urmând o panta abrupta. Poteca este amenajata cu scari si balustrade de lemn. Datorita dificultatilor acestei zone, traseul nu este recomandat turistilor în anotimpul de iarna. Din loc în loc padurea de molid se rareste, dând la iveala tancuri din zona abrupta a Pietrei Ciobanului. Dupa ce poteca îsi schimba pentru putin timp directia spre est, copacii se raresc si se iese în "Poiana Scaius". Poienile din jurul muntelui precum si zona platoului central sunt locuri în care putem întâlni numeroase specii de plante rare.

Depasind aceasta poiana pe la baza unui perete stâncos, poteca iese deasupra lui. Se urca apoi pe piciorul de munte de sub Piatra Ciobanului, pâna într-un loc deschis de unde se vede valea pârâului Schit, Obcina Boistea si, mai departe, Muntii Bistritei. Urcusul devine tot mai dur. Se traverseaza "jgheabul Arinisului", unde gasim amplasate câteva cabluri pentru siguranta, dupa care se iese în "Polita Arinisului". Un indicator ne informeaza ca suntem la altitudinea de 1555 m. Accesul spre zona platoului se face pe sub Piciorul Schiop si în aproximativ 10 minute se ajunge la marginea golului alpin. Se poate face un popas spre a se admira Piatra Ciobanului si vârful Toaca.

De la marginea golului alpin, poteca urca în continuare pâna când se intersecteaza cu traseul din Curmatura Stanile, marcat cu banda albastra. Se ajunge în curmatura Piciorul Schiop, la altitudinea de 1765 m.

Poteca spre cabana Dochia trece pe lânga "Piatra Lacrimata". Efortul este rasplatit de imaginea oferita de vârful Toaca spre nord si, atunci când este senin, spre sud se poate vedea în zare Hasmasul.

T R A S E U L 6

Informatii despre traseu

Acest traseu turistic începe în satul Neagra, situat în partea de sud a Masivului Ceahlau. Poteca marcata începe din zona centrala a satului, semnalizata cu un stâlp indicator, continuând pe drumul forestier de pe valea Neagra, spre directia nord. Traseul urmareste în amonte malul stâng al pârâului Neagra si dupa aproximativ 3 km se ajunge la confluenta pârâului Neagra Mare cu pârâul Neagra Mica.

De la confluenta celor doua pârâuri, traseul se continua pe drumul forestier de pe Neagra Mare, cotind usor spre nord-vest. Dupa aproximativ 2 km de mers se întâlneste un stâlp de marcaj care îndruma la urcus spre vârful Neagra (1138 m alt.). Accesul spre zona înalta a Ceahlaului se face pe traseele marcate ce urmaresc firul vailor unor pârâuri. Atât pârâul Neagra cât si celelalte pârâuri din jurul muntelui ofera conditii prielnice pentru dezvoltarea unei faune acvatice bogate.

Poteca urmareste firul unei vai laterale pâna la obârsia ei, ajungându-se într-o sa. Mai departe traseul se continua pe creasta, spre stânga, într-un urcus domol, trecându-se printr-o zona aproape fara vegetatie arborescenta, rar întâlnindu-se copaci batrâni sau tufe de ienupar. Poteca marcata urca pâna în Curmatura Varatec, pastrând constant directia nord.

De sub vârful Neagra se coboara usor pe poteca marcata, pâna într-o padure deasa de molid si fag. Dupa un urcus domol se ajunge într-o sa, de unde se deschide o priveliste cuprinzatoare spre obârsiile vaii Neagra Mare si spre Obcina Piatra Arsa. În mai putin de o ora, de sub vârful Neagra se ajunge în Poiana Varatec (1250 m alt.). Pe acest traseu pot fi întâlnite, mai rar, urme lasate de jder.

Din sud-vestul Poienii Varatec se poate admira în fata Turnul lui Butu, spre dreapta Ocolasul Mic iar spre stânga se vede numai creasta împadurita a Pietrei Sure. Traseul marcat urmareste îndeaproape curba de nivel, pe la liziera padurii.

Se ocoleste prin stânga vârful Varatec (1362 m alt.) si se ajunge în Curmatura Varatec, la 1335 m altitudine. Din aceasta curmatura se deschide o imagine superba a grupului stâncos "Turnul lui Butu", despre care exista o frumoasa legenda. În Curmatura Varatec se întâlneste traseul marcat cu punct rosu, ce face legatura între Poiana Maicilor si Curmatura Stanile.

Din Curmatura Varatec poteca marcata traverseaza pe curba de nivel obârsia principala a pârâului Furcituri pâna în Poiana Maicilor. Aici se intersecteaza cu traseul marcat cu banda rosie care coboara spre cabana Izvorul Muntelui. Poteca urmeaza traseul comun cruce albastra si banda rosie pâna la cabana Dochia.

T R A S E U L 7

Informatii despre traseu

Marcaj: banda albastra Diferenta de nivel: 1225 m Timp de parcurs: 6h - 6h 30'

Marcaj: cruce albastra Diferenta de nivel: 1250 m Timp de parcurs: 6h - 7h

Traseul turistic începe în centrul localitatii Bicazul Ardelean, de la intersectia DN 12C cu drumul nemodernizat 127A ce duce spre Tulghes. Se porneste pe drumul nemodernizat, urmarind marcajul pâna în satul Telec. Distanta dintre cele doua localitati este de aproximativ 4,5 km.

La scoala din satul Telec poate fi admirata o colectie etnografica alcatuita în principal din costume populare, obiecte casnice si unelte folosite de locuitorii acestei zone. Din satul Telec, de la confluenta pârâului Bistra cu pârâul Jidanului, traseul marcat continua în amonte pe valea Bistrei, pe drumul comunal 138. Drumul leaga satul Telec de comuna Ceahlau de-a lungul vaii Bistra, peste Curmatura "La Scaune", coborând pe valea Pârâului lui Martin. La începutul acestei portiuni de traseu, de o parte si de alta a pârâului Bistra se însiruie gospodariile satenilor. Treptat, acestea se raresc lasând loc padurii de amestec. Dupa ce se parcurg aproximativ 5 km se ajunge într-o poiana mica aflata la confluenta pârâurilor Bistra Mare cu Bistra Mica, la altitudinea de 804 m. Din acest loc porneste un drum forestier pe valea Bistra Mica. Traseul marcat cu banda albastra se îndreapta în amonte pe valea Bistrei Mari, flancat (în sensul de mers) la stânga de Obcina Tablei si la dreapta de Obcina dintre Bistre. Dupa aproximativ 4 km de la confluenta celor doua Bistre, traseul paraseste drumul comunal urmarind poteca pe malul drept al Bistrei Mari. În scurt timp se intersecteaza din nou drumul comunal si de aici se urca pantele versantului drept al Piciorului cu Strungile. La aproximativ jumatate de ora de mers se ajunge în poiana de la Curmatura "La Scaune" (1247 m alt.), unde a fost descoperit un sit arheologic. Din Curmatura "La Scaune" poteca marcata cu banda albastra si punct rosu traverseaza poiana spre est si urca pantele Piciorului Stanilelor. La început urcusul prin padurea de conifere este dur dar scurt, dupa care se abordeaza versantul drept al unei vai seci, una dintre obârsiile Bistrei Mari. Din aceasta vale se porneste într-un urcus pronuntat si se ajunge în poiana de la Curmatura Stanile (1405 m alt.). Aici se desprinde poteca marcata cu punct rosu, ce duce spre Poiana Maicilor trecând prin Poiana Stanile si Curmatura Varatec. În aceasta zona o surpriza neplacuta pentru drumeti o poate constitui aparitia viperei, cea mai primejdioasa reptila de la noi.

Din Curmatura Stanile poteca marcata cu banda albastra îsi schimba directia brusc spre nord, urca usor prin padure si dupa o noua schimbare a directiei spre est, se ajunge în poiana Stanilele Mici. De aici se deschide o priveliste frumoasa spre abrupturile din sud.

În continuare, poteca intra în padure într-un urcus pronuntat, formând câteva serpentine printre stânci mari. Dupa aproximativ o jumatate de ora se iese într-o sa, situata pe coama superioara a Piciorului Crestaturii.

Din saua de pe Piciorul Crestaturii se deschide spre sud o panorama catre Poiana Stanilelor, flancata de Piatra Sura. Departe la orizont, spre sud, se desfasoara Masivul Hasmas. Din acelasi loc, spre est, ne apare impunator abruptul Ocolasului Mare.

Poteca marcata continua pe curba de nivel, traversând "Jgheabul lui Voda" prin partea sa superioara si, dupa un scurt urcus, iese pe platou în Curmatura "Piciorul Schiop", la 1765 m alt. Pe aceasta portiune a traseului se poate admira impunatorul perete numit "Gardul Stanilelor".

În Curmatura Piciorul Schiop traseul intersecteaza poteca marcata cu cruce rosie ce vine dinspre stratiunea Durau pe la cascada Duruitoarea, apoi continua pe platoul central urcând usor aproape pâna la altitudinea de 1800 m, dupa care coboara la cabana Dochia.

Inapoi

Inapoi