|
Legenda Claii lui Miron
|
|
Claia lui Miron, o stânca asemanatoare unei capite de fân, îsi are si ea o legenda plina de
farmec.
Cu multi ani în urma, un cioban batrân venit de pe la Secu sau Izvorul Alb, obisnuia sa-si
pasca oile prin acele locuri pline de verdeata, poposind deseori lânga aceasta stânca, mai
cu seama în noptile cu luna. Pe ciobanul Miron, caci asa îi fusese lasat numele,
Dumnezeu îl daruise cu harul cântului si se povesteste ca doinea din fluierul sau ca nimeni
altul. Si atât de minunate erau doinele lui, încât toate vietatile padurii, vântul, izvoarele,
stâncile, dealurile si poienile îl ascultau ca vrajite. Si atât de dragi îi fura toate acestea
ciobanului Miron si atât de drag le ramase si el tuturor, încât se crede ca a ramas sa
moara acolo, lânga stânca cea mai ascutita.
|